Cum a facut mama pe Mitu
de Tudor Arghezi
In casa noastra tot ce s-a facut, de catre mama noastra a fost facut. La inceput, era mama. Nimic imprejurul ei nu era, decat casa si batatura. Nu erau rate, nu erau pisici, nu erau purcei si jucarii, nu erau gaini, si nici catei nu erau - si pe toate le-a facut mama, care face si-acum toate cu mainile ei, pe care Mitu le pupa ori de cate ori mainile curate ale mamei se apropie de fata ei.
La inceput de tot, mama a facut cafeaua cu lapte si smantana si, pe urma, l-a facut pe tatutu, in curte prin trifoi, ca sa nu-i mai fie urat de tot. Tot mama a facut-o si pe bunica noastra, care a iesit nitel cocosata. S-a cam frant cand a fost scoasa din cuptor si rasturnata, din oala cu gura-n jos, pe scandura de taitei.
De Craciun, la cozonaci cu Mitu, care e o harnica gospodina, alegand stafidele si mancandu-le pe jumatate, mama i-a spus cum a facut-o pe ea, acum patru ani, tot de Craciun. Stafidele mici, rosii, se potrivesc, pentru a fi deosebite unele de altele si de cozile lor, cu degetele mici ale lui Mitu, ca tigarile cu chibritele. " Pe cele stricate le tragi deoparte si le arucnam", i-a spus lui Mitu mama, si Mitu a gasit o gramada de stricate - si, in loc sa le arucne mai departe, le-a mancat. " Vezi sa nu te imbolnavesti", i-a spus mama, dar Mitu stie ca nu se imbolnaveste. Stafidele ramase, care au trecut in cozonaci, tot Mitu o sa le manance, ciupite pe felie.
Pe Mitu, mama a facut-o din coca si nuci, si pe tatutu mi se pare ca din coca si mac, fiindca are mustati. A luat pentru Mitu, o punga de faina, o cana de lapte si cinci albusuri, si le-a framantat bine. La Mitu a pus si o bucata de vanilie si zahar mult, cernut printr-o sita blonda. Cand a fost gata, mama a scos-o din copaie si, intinzand-o pe scandura presata cu faina, a indesat-o, i-a tras bratele si picioarele, i-a prins incheieturile, una cate una, citindu-le cate o rugaciune, buna pentru intarirea zgarciurilor si, rotunjind intre palme margele cat boabele de mazari, carora le-a pus deasupra cate o unghie, taiata cu foarfeca din margini de solzi argintii, de crap, i-a lipit degetele la picioare, ca niste margaritare cu umbra trandafirie.
Fiindca a voit sa aiba o fata sprintena, care sa stea mai mult in picioare si mai mult sa umple, mama i-a facut fluierile lungi, ata deasupra, cat sid edesubtul genunchilor, si s-a ferit sa-i ingreuieze soldurile cu asternuturi lenese si somnoroase. In mijlocul pantecului, a impuns semn cu unghia - un ochi inchis - si, cu trei stafide negre, a facut trei alunit, ca sa o cunoasca mama toata viata, daca s-ar intampla, Doamne fereste! sa o piarda sau sa o fure pe la marginea padurii, vreodata, Sfanta Sfintelor, care ademenea pe vremuri, cu ochii ei de caprioara si zambetul preacurat, fetele sfioase si le calugarea intr-un schit in piscurile plesuve.
Pentru ochi a fost mai greu, caci, intai, mama luase doua boabe de piper, apoi doua masline, doua migdale cu crapatura alba. Nici una nu se nimerise, ca sa scapere si sa scruteze sagetand. Aici a trebuit o piua si o alifie. In piua, mama si-a sfaramat cerceii si un inel, pana i-a prefacut intr-un praf arzator si plamadind pulberea scanteietoare cu grasime de piatra i-a dat cautatura ei de azi: neagra, ca un spin de diamant innoptat pe dinlauntru si cu o stea dedesubt.
In sfarsit, a pus-o in cuptorul de zid pentru paine, de unde a scos-o asa cum este si se vede: frumoasa, subtire, zvelta. In cuptor s-a petrecut insa ceva neprevazut, ca i-a venit, pe gaura de fum , in cuptor, un suflet care s-a incuibat in coca, si care, rupt din ce lume si taine, stie lucruri noi, neinvatate si nici trecute prin grandul, vreodata, al mamei.
Cum l-a facut mama pe tatutu e altceva. Fiind pe atunci mai saraca, n-a putut sa cumpere faina, nici coloniale, si l-a plamadit din tarate de malai. A captat un sac intreg si a pus in tatutu tot sacul. Altfel nu iesea tatutu asa de gros, nici asa de mamaliga.
Cum a facut mama pe Mitu
Aceasta pagina a fost accesata de 6319 ori.
