Chisoaia
de Tudor Arghezi
Barutu a cerut sa bage scrisoarea el, in plic. Bine.
-Barutu, uite plicul si uite scrisoarea. Ia seama, insa, nu cumva sa o cocolosesti.
Dupa ce i-am dat voie, sta un timp si se gandeste; plicul e colea si scrisoarea linga plic. I-ar fi placut, probabil, sa ma opui, el sa insiste, eu sa refuz, el sa faca scandal si eu sa-l impac. Din atare intalnire de adversari iese de obicei la urma o banana. Nu se stie de unde iese; el spioneaza incaperile, prefacandu-se ca ar cauta altceva, insa proecupat staruitor de banane si de gandul sa le manance odata pe toate. Adica pe toate intr-o zi, pentru ca a doua zi iar sa le gaseasca pe toate si iar sa le manance pe toate.
Barutu a banuit ca banalele sunt ascunse in dulapul cu albituri, in rufarie, si da tarcoale, intorcand cate o privire ticaloasa, urmata de un ochi languros si coruptor. Din senin, si uitandu-se la broasca dulapului, imi spuen "Pe tine te iubec:.
"Si de ce ma iubesti?" il intreb eu. El imi spune ca ma iubeste in fata dulapului, unde nu ne aude nimeni altul afara de mine. "Poti sa ma iubesti - si eu te iubesc pe tine", ii mai spui eu; dar nu mai am banane.
Raspunsul meu care nimiceste drept la tinta, il face sa se mire ca de un dar al meu de a citi gandurile si, dupa expresia ce-o ia figura lui, se intelege ca el dezbate o problema : s-a tradat prin vreun cuvant, pe care l-ar fi uitat, ca vrea toate bananele, sau intr-adevar, am eu darul profetiei?
"Bine" zice Barutu, cugetator. Si iar vrea sa puie "chisoaia" cu gandul la banane, pe care le iubeste - el spune exact - ca un pui de elefant. Totusi, daca parvine sa bage scrisoarea in plic, simte ca, desi nu eu i-am propus acest amestec in corespondenta mea, o banana tot o sa iasa pentru meritul lui imaginar. Dar si daca strica scrisoarea, parca se gandeste, el indirect, tot la acest rezultat ajunge, desi trecand printr-un scandal. In ambele cazuri, Barutu pare asigurat; asa incat el ar renunta la scrisoare, daca ar sti cum sa ajunga la banana fara scrisoare.
Barutu nu stie inca intelesul cuvantului "ieri" si zice "maine". "Maine , imi spune el, am mancat o banana..." vrand sa aduca vorba de banane. "Sa fii sanatos, Barutule, daca ai mancat-o" ii raspund eu, fara angajament, retezandu-i gandul. El se uita la mine, ca peste ochelari , si nu se stie ce gandeste afara de banana. Dar trebuie facut ceva. Se hotaraste. Ia scrisoarea intr-o mana si plicul itnr-alta, de cate un colt, si vrand sa le impreune, le ciocaneste. S-a obosit. Schimba plicul in mana in care tinea scrisoarea si scrisoarea in mana in care tinea plicul. Iar le impreuna, iar greseste. Mana cu scrisoarea trece dincolo de mana cu plicul. Departeaza mainile, le apropie, le mai departeaza o data. In sfarsit, pune pe masa plicul si scrisoarea. Il privesc cu sensul " Ce ti-am spus eu?!" Dar cum si-a facut el socotelile, ca o ia de-a dreptul :
-Veau o banana! zice Barutu gafaind.
Chisoaia
Aceasta pagina a fost accesata de 5947 ori.
