Voda-Tepes
de Tudor Arghezi
Pacea e-n tara, pacea e-n afara,
Hotarul, linistit cum n-a mai fost,
Si sesurile, azi la adapost,
Plugarii noi le fulgera si ara.
Pe la-nceputul dulce-al primaverii
Satul si-aduce-aminte de povesti
Si frunza tremura pe crengi ceresti
Si, pasamite,-n taina, si boierii.
De buna seama, Voda ganditorul
La curatirea lumii-i hotarat.
Indeasa teapa-n oameni pana-n gat
Pentru-a-ntalni sezutul omusorul.
Si nu cunosti crutari si amanari
De te arunci dreptatii impotriva.
De-altfel, crestin, cu tepile, colinda
Iti pregateste Vlad - si lumanari.
Cuviincios cu buna randuiala,
Pentru cei mari, fie munteni sau turci,
Avea mai mari osebite furci,
Cu treapta loc sa nu dea la-ndoiala.
Vedeai vizirii la-naltimea lor,
Infipti in varfurile sprintene de plopi,
Iar pentru sfinti, vladici si episcopi
Avea lemn sfant si bun mirositor.
Si iata Sfatul Tarii adunat
Sa multumeasca domnului de Pace.
Vlad sade-n jilt. E linistit. Si tace
Cu sufletul in platosa-mpacat.
Si pe cand prieteni si curteni in zale
Ciocnesc in juru-i cupele cu vin,
In cinstea faptelor Mariei-Sale;
El cugeta ce tepi li se cuvin.
Voda-Tepes
Aceasta pagina a fost accesata de 3334 ori.
