Un plop uscat
de Tudor Arghezi
Un plop uscat si langa plop o scoala.
Juramprejur, taria goala.
O vesnicie uriase, nentrerupt
Albastra-n ses, in zari, sus, dedesubt.
Atata cer pentru atata sat!
Atata Dumnezeu la un crampei!
Un greiere de om sta-ngenuncheat
Cu cobza-n ragaciunea ei.
Tu te inchini si mai nadajduiesti,
Farama de ceva ce esti,
Si glasul tau cantat ti se ingroapa
Ca-n helesteu un strop de apa.
Plopul uscat stia mai mult: a fost.
Fa si tu trunchi, ca plopul din ograda.
Creste la cer, de bunavoie prost,
Da frunze-n el si lasa-le sa cada.
Un plop uscat
Aceasta pagina a fost accesata de 2536 ori.
