Stepele
de Tudor Arghezi
In seara sura, care-ncepe,
Stau fata-n fata doua stepe.
Una, de ceruri, alta, de pamint.
Potecile si drumurile nu mai sint.
Coaiele lumii sint facute sul.
Cu papura, cu ape, cu znopi si stuh destul.
Cu toate felurile de tipare
Ghicite-n stravedere sau cind ni se nazare.
Satele s-au inchis in araturi.
Numai paduri, numai paduri, numai paduri.
Si toate cu capace, ferecate,
Cu porti de neguri si lacate.
Ca Dumnezeu se tot fereste, iata,
Sa nu dam de vreo taina nencuiata.
Stepele
Aceasta pagina a fost accesata de 2289 ori.
