Seara
de Tudor Arghezi
Un paianjen, ca un neg,
Umbla lung, in sase peri.
Abia-l vezi si e intreg
Cu nevoi si cu dureri.
Vine de la munca lui ;
Nu se-nseala de picior.
il asteapta colo-n cui,
Casa prinsa de urcior.
Nu ma vede, nu ma are,
Nu ma stie de nimic.
De ce-oi fi atât de mare ?
De ce-i el atât de mic ?
Seara
Aceasta pagina a fost accesata de 2589 ori.
