Pe un prag
de Tudor Arghezi
Umblind prin holde-o zi intreaga si-oprit in znopi cu seara-n loc,
Am scos din traista cartea sfinta in care zilele se-nseamna,
Ca sa citesc pe intuneric prin paginile ei de foc,
Si sa zaresc ce mai ramine ascuns in slove si ma-ndeamna
Ingenunchiat cu codrii-n spate, claditi de stilpnici si Icari,
Paream un paznic de la templu, culcat pe treapta de intrare,
Soptindu-si rugaciunea noptii in cintecele de stejari,
Cu ochii indreptati la stele aprinse-n munti ca pe altare.
Pe un prag
Aceasta pagina a fost accesata de 3208 ori.