Patru al Catrinii
de Tudor Arghezi
- " Aprod! Sa intre Patru al Catrinii!"
Venisera streinii
Sa-l vada pe tilhar, si sa-l auda,
Cite un fin, cumatru, nepot sau alta ruda,
Gatit cu giuvaere, bratari de lanturi grele,
Ii dase stapinirea, la glezne, si giulele,
Si stralucea in fiare, ca un mitropolit,
Ros in calcii de soabe cu nituri si strivit.
Cind se misca din lanturi si se-ndrepta sa vaza,
O suta de cadelniti pareau ca tamiiaza.
Patru diaconi falnici, innalti si lati in spete,
Drept sfesnice de mina, cu pusti si baioente,
Pazeau arhiereul de teminita, de-aproape.
Sa nu cumva sa zboare si sa scape.
Era, cum zic, un mutne de om, si-ntre vecini,
Ca un vultur de piscuri, tirit printre gaini,
Intrind judecatorii, cu cel chemat in fata,
Se stinghereau sa-i rabde privirile de gheata,
Si se facuse-n sala
Tacere si de suflet, ca-ntr-o cladire goala.
Cind glasul lui raspunse-nginind cuvintul "Jur!".
Un frig si-o-nfiorare se-ntinsera-mprejur,
Ca vorba lui si vocea loveau ca un cutit.
De care lucru-anume era-nvinovatit?
Grefierul da citire ispravii, cum a fost.
Era la han cu lume, era si zi de post,
Si fuse scos pe moarte, de subt genunchii lui.
Ciocoiul Nastasachi, mosier din Covurlui,
Care batea plugarii cu furca si lopata.
Tilharul i-o zdrobise, spargindu-i beregata.
Trintindu-l, tavalindu-l, i-a prins-o-n doua deste,
Ca-n gura unui cleste.
Si-a stins. Inghititoarea i-a troznit.
-" Te-astept de ani de zile, i-a spus. Bine-ai venit.
Avem o rafuiala impreuna".
Satenii, de pe laviti, se scoala si se-aduna.
Il da de-a rostogolul.
Voinic si el, ciocoiul isi cauta pistolul
De-ar fi simtit ca satul se stringe pentru el,
Sa ispraveasca Patru cu dinsul intr-un fel,
N-ar fi venit hangiul sa-i dea o datorie,
Trei cistiuri de chirie,
Si nu-si minjea carita,
De ploaie, pentru-atita.
Doar avusese semne. Il cam mincase nasul.
Esti framintat, se pare, cind e sa-ti vie ceasul,
Te-mpinge Necuratul, sa-ti iesi din bobi si fire;
Te duci si pe furtuna cu moartea la-ntilnire.
-"Marturisesti?" intreaba procurorul.
-"Nici nu incape vorba, marturisesc omorul".
Ii stie tot poporul.
-"Pusesi gind sa-l jefui...: - "Fereasca Dumnezeul
Dreptatea nu-i hotie. Nu spurc numele meu."
-"Atunci?" - "Eu fac dreptate cinstita, pe tacute.
Stati sa va spui si alte dreptati, de noi facute.
Le stiti si dumneavoastra, dar n-ati aflat faptasul.
De pilda, incepuse sa are arendasul
Izlazul pentru vite, din Lungeni.
Unde sa pasca oaia si vaca la sateni?
Nu ati gasit atuncea ciocoiul spinzurat?
Se legana-n fringhie, in marginea de sat.
Il spinzurase Patru al Catrinii.
Intii, il amortisem cu talpile opincii.
Si-l agatai pe urma, de cumpana fintinii,
Sa-l vada si cireada flaminda si batrinii.
O alta treaba buna a fost cind, la arat,
Am ispravit ciocoiul din Ulmi si ingropat,
Ati dat de el cu plugul ... Dar Fane Gaetan?
A necinstit opt fete curate, intr-un an.
Si-au luat si ei rasplata, si cin' l-a ajutat.
O fi, la dumneavoastra, si asta un pacat?
Ciocoiul, strimb din sale, era si cocosat.
Trei platnici vasazica. Pe-al patrulea, legat
Cu-o roata de picioare, l-am dus si innecat.
Maninca si-astazi crapii, din el, pe fund, in iaz,
Si crapii ii maninca boierii: nu-i necaz.
Adaogati pieritii din citeva judete,
Ca n-au stiut de bita si bici sa se dezvete.
S-au intilnit cu mine
Si nu le-a fost a bine.
-"De ce acestea toate, daca n-ai vrut sa furi?
Ai stat ascuns de oameni, prin ripi si prin paduri.
Esti urmarit de poteri de patru ani intregi
Si-ai izbutit cu una sa te si intelegi.
Si te-au urmat soldatii si-ai intocmit o banda
E-adevarat, ori nu e? - "Raspunde tu, Smaranda;
Smaranda mi-e nevasta si cea mai bine stie."
_"E-adecarat, au luat-o cu totii-n haiducie,
Se implineste anul.
Barbatu-meu le fuse capitanul.
Baietii, impreuna,
Facura treaba buna.
Si nu ne-au dat o data de minciuna."
-"Vezi, asta se numeste pe nume tilharie."
-"Sa ma iertati, cucoane, se poate, pe hirtie."
-"Tot nu-ntelege Curtea, si cine nu v-ar plinge
Ca v-ati ales din drumuri pe cel patat cu singe?
Te lepezi ca e jaful la mijloc. De nu-i, ce-i?
Degeaba nu-ti pui pielea in joc. Tu furi sa bei!
Nu-ti ami gaseai ca lumea cuminte, -alt soi de rost?
Bag seama din raspunsuri ca n-ai fi om prea prost..."
-Ati ispravit mustrarea, boierilor? ca vreau,
Cind oplositi dezmatul, sa va vorbesc pe sleau.
Ferindu-va de dreptul s-aveti intiietate,
Vi-l iau din miini taranii, sa faca ei dreptate,
Ati ocrotit toti viermii-ncuibati in radacina,
Dind vina pe tulpina.
De-i spicul cu malura si-s golurile dese,
Din putregai si boala, ce pui aceea iese.
Taran is, din tarina, si tara e-n lingoare
Si vad ca-ntr-alta parte decit boliti va doare,
In cap e nebunia, ce-o cauti la picioare?
Am adunat truditii pamintului. Le-am spus
Sa-si dezlipeasca ochii si sa se uite-n sus.
Ca viermii, marunteii, rod in adinc, e-asa,
Dar slugaresc la viermii mai mari, Maria-Ta.
Ei, oamenii, de frica
Sa-si lepede naravul de slugi ... sa nu se zica...
Sa nu se banuiasca ... molii, sa nu raspunda...
Din ce in ce-n mocirla se afunda.
Sint Patru al Catrinii, vasazica,
Si nu sint nici slugarnic si nu mi-e nicio frica.
Noi, singuri, cu nevasta
Ne-am invoit sa punem sfirsit la treaba asta.
Nevasta mi-e frumoasa, putea sa ma goneasca,
Da-i place inimioarei dreptatea haiduceasca.
Asa e, mai femeie? Ia spune la boieri
Cite dreptati facuram azi, ieri, alaltaieri,
Anul de azi, anul trecut si-n ceilalti ani.
Ce-am cautat, nevasta, dreptate noi, sau bani?"
-"Imi prea iubesc barbatul, dar daca l-am iubit
Nu-i numai ca e chipes, dar ca-i barbat cinstit.
Eu spui numai atita (vedeti-l numai citu-i!"
El ia ciocoiu-n brate, eu il ajut si-l gitui"
Patru al Catrinii
Aceasta pagina a fost accesata de 2856 ori.
