Mita
de Tudor Arghezi
Cind se scoala iese-n
Unda.
De-abia-ncepe sa se-nlinda,
Si-obosita de cascat
Se intoarce iar in pat.
Ca sa doarma si mai bine,
Laba capatii si-o tine,
Si din vis, cum s-a adus,
Ca s-a pus cu burta-n sus.
Dar scurteica-i, ca de vata.
Cu opt nasturi e-ncheiata:
Si dormind si dolofani
Sug din ea cinci cotosmani.
Crestetul, baltat piezis.
Pare strins ca-ntr-un baris innodat cu doua funte:
La urechile din frunte.
Ea viseaza poate, parca,
O plimbare intr-o barca,
Pe un luciu argintiu,
Poate chiar in
Cismigiu.
Ca-i da coada-n ritm tircoale,
Ca-ntr-un lac de apa moale,
Coada ei de par de pisla,
Batind perna ca o visla.
Mita
Aceasta pagina a fost accesata de 2579 ori.
