Mahniri
de Tudor Arghezi
E trist diaconul lakint
Si temerile lui nu mint.
Fur si talhar intru Hristos,
El printre frati trecu sfios.
Trupu-i balan, de osandit,
Cu pravila s-a razvratit
Si, facand cruci, batand matanii,
Se simte starv intre jiganii.
Toti sfintii zugraviti in tinda
Cu acuarela suferinda,
Ai cinului monahicesc,
Scrutandu-l, il dispretuiesc.
Caci pe cand schivnicii cu totii
Se pedepsesc amar, ca hotii,
Cu post uscat si ascultare,
Jertfind in Saptamana Mare,
La el, azi-noapte, in chilie,
A-ntarziat o fata vie,
Cu sanii tari, cu coapsa fina,
De alauta florentina.
Si Dumnezeu, ce vede toate,
In zori, la cinci si jumatate,
Pandind, sa iasa, prin perdea,
O a vazut din cer pre ea.
Mahniri
Aceasta pagina a fost accesata de 3133 ori.
