Inscriptie pe un portret
de Tudor Arghezi
Cunosti in vreme visul ca sfarseste.
Ti-ai asteptat osteanul trist pe scut
Sa-ti intre-n zale reci in asternut
Si sa-ti framante trupul talhareste.
Si te socoti ca iedera, deodata,
Ramasa-n leganare si pustiu.
Ai banuit ca platosa-i patata,
Pe care odihnisesi, cu raghiu.
Faptura vrajitoare si duioasa!
Nu te-am oprit s-astepti si sa suspini
Ci te-am lasat sa-l incalcesti in spini
Fuiorul vietii tale de matasa.
Mi-am stapanit pornirea idolatra
Cu o vointa crancena si rea;
Caci somnul tau nu trebuia sa-nece
Sufletul meu de piscuri mari de piatra.
Durerea noastra-aduce cald si bine
Celor hraniti cu jertfele din noi.
Eu, noaptea, ca un pom, ascult in mine,
Cazand miloase-n cuiburi, sfinte foi.
Inscriptie pe un portret
Aceasta pagina a fost accesata de 4982 ori.