Inscriptie de femeie
de Tudor Arghezi
Orinduirea firii a sorocit sa-i fie
Copila diafana barbatului sotie.
Plapanda libelula, in mina lui paroasa,
E cruda ca lastarul de crin si chiparoasa.
Ea-l place ca e teafar si dur - si om de treaba,
Nu sovaie, nu-ntirzaie, nu-ntreaba,
Porneste drept nainte si-ajunge tinta drept,
E raspicat si intelept.
Stradania si munca lui aspra pentru tine
Fac zilele sa-ti fie mai mari si mai depline.
I s-au zdrobit genunchii si i s-a frint spinarea,
Sa-si merite si blidul gustos si sarutarea,
Din fundul marii zmulge-n sirag margaritare
Pentru grumazul zveltei si chipesei fecioare.
Din noapte ia ciorchinii de stele si scintei
Pentru bratari, paftale, inele si cercei,
Luceferii de aur din piatra seaca-i scoate,
Muscat de coltii stincii si singerat in coate.
E jertfa lui de sine, aprinsa de-o idee.
Ideea, ca si lupta si piinea,-i tot femeie.
Sint toate ale tale si toate pentru tine.
De nu, atuncea pentru cine?
Caci darurile toate aduse tie t-is.
Primind in schimb o floare, fragilul tau suris.
Faptura de petala si de un bob de roua.
Da-i zilnic dimineata o bucurie noua,
Ofranda de rasplata e poezia lui.
O alta, mai suava si mai cinstita, nu-i.
Inscriptie de femeie
Aceasta pagina a fost accesata de 3901 ori.
