Doi copii s-au dus
de Tudor Arghezi
Doi copii s-au dus de mana
Colindand o saptamana
Dupa scoici, dupa ghioace.
Vrand cum marea sa se joace,
Ea, pierduta-n hora ei,
Nu s-a prins la rand cu ei.
Atatata sa-si destrame
Paturile de naframe.
Se dezbraca si se-mbraca,
Singura ca sa se placa,
Fermecata sa se scalde
În sidefuri si zmaralde.
Nu stiu ce le-a casunat
Pe la ceasul înnoptat,
Ca pe un drumeac stingher
S-au pierdut, intrand în cer…
Doi copii s-au dus
Aceasta pagina a fost accesata de 2661 ori.
