De dincolo
de Tudor Arghezi
Si-a razimat scara
Drept, cu coarnele afara,
Si s-a suit abea
Pina la o stea,
Sa-si faca loc de capatii.
Si ajunse-n ceruri cel dintii.
Scuturarea frunzelor nu l-a ingropat,
Vintul nu l-a inecat, inghetul nu l-a-mpietrit, intunericul nu l-a innegrit.
in turlele ramase jos
Clopotele spinzurau de prisos
Cu funiile de pulbere, scufundate
Ca niste festile arse pe jumatate, in drojdiile noptii uleioase.
Steaua tocmai scaparase.
Slova se ispravise
in mucegaiul poruncilor scrise.
Timpul otravit, razimat de morminte,
Nu-si mai aducea aminte.
Se tirau pe pamint sufletele, cenusile.
La biserici, la case, ia toate usile
Se chinuia sa moara, de sapte
Nopti, un copil calcat de noapte.
De dincolo
Aceasta pagina a fost accesata de 2138 ori.
