De cind ma stii
de Tudor Arghezi
De cind ma stii, am luat asupra mea
Povara-ntodeauna,
Doamne, cea mai grea,
Si tot urcind in coasta, vream s-arat
Ca nu ma dau poverile-ndarat.
O suferinta intre alte doua
N-am socotit-o suferinta noua.
Haide si tu, aseaza-te-n spinare.
Ma simt voinic.
Pe cine ce-l mai doare?
Cine-i strein si singur, cine?
Sa urce-n circa, pe samar, la mine.
Hai, ticalosii, blinzii, toti de-a valma,
Citi ati intins obrazul, citi l-ati batut cu palma,
insarcinare, poate, am de la
Satan
Sa va ridic la cer prin uragan.
Sint robul vostru, hotarit de sus,
Sa fiu caricatura lui
Isus.
De citi in seama mi v-a dat
Vreau sa raspund pe fata si curat.
Nu-l uit pe cel ce carne da si nici
Pe cel ce da catuse, pravila si bici.
Sinteti ai mei, si rai si buni.
Veniti.
Dator sint sa va fac si fericiti.
Dar ostenit in drumul meu ingust,
Ca sint ales la mila cu dezgust,
Scirbit de om, jignit de omenire.
Sa-mi duc poverile la mintuire.
As cauta zadarnic a-ntelege
De ce mi-ai pus porunci de-atare lege.
Eu,
Doamne, le-am primit si ma supun,
Stapine drag, gingas ca un lastun,
Vreau sa te-ntreb: cind m-ai ales, ai fost nebun?
De cind ma stii
Aceasta pagina a fost accesata de 2335 ori.
