Creion
de Tudor Arghezi
Trecind pe puntea-ngusta,
Dintr-un secret imbold
Cu mina prinsa-n fusta,
Si-o suie pina-n sold.
Genunchii, copti ca griul,
Duc somnului prinos.
Fara-ndoiala, riul
Isi lasa pleoapa-n jos.
Zburdalnica pe glezne
Se-ntoarce catre casa.
O! vintule, ti-e lezne
Sa-i spui ca e frumoasa.
Dar puntea-n salturi repezi
Se clatina-ntre mure.
O! punte, fa-te lebezi,
Si du-mi-o-n tarm usure.
Cu sufletul, si eu
O duc din mal de miini
Si-o simt in dorul meu
Ca miezul unei piini.
Si-acum, cind isi ridica
O mina peste zare.
O vede-o rindunica
Umplind cu-o sarutare
Azurul prins de-o stea.
O! cuiburi, scoici cu soapte,
Rugati-va la noapte
Din turla pentru ea...
Creion
Aceasta pagina a fost accesata de 3048 ori.
